Persecuția împotriva creștinilor din țările fostei Uniuni Sovietice din Asia Centrală este, desigur, o veste proastă. Dar, în mod ironic, este și o veste bună, deoarece este o dovadă că oamenii de acolo îmbrățișează Vestea Bună a lui Isus Hristos în număr tot mai mare și Îl urmează cu credincioșie.
Țări din Asia Centrală:
1. Azerbaidjan – 10 milioane (96% musulmani, 3% creștini)
2. Kazahstan – 18.5 milioane (70% musulmani, 26% creștini)
3. Kârgâzstan – 6 milioane (86% musulmani, 14% creștini)
4. Tadjikistan – 8.9 milioane (90% musulmani, 9% creștini)
5. Uzbekistan – 30 de milioane (93% musulmani, 4% creștini)
Istoric vorbind, au existat comunități creștine în această regiune vastă, însă au fost nimicite de invazia islamului care a început în jurul secolului al VIII-lea. În secolul XX, religiile de acolo au fost suprimate în mod brutal de către Uniunea Sovietică comunistă. La dizolvarea acesteia în 1991, nu numai că au apărut noi țări, ci și biserici în curs de formare, formate din convertiți de la islam, care acum se luptă pentru viața lor spirituală, fiind oprimate de dictaturile seculare, cât și de musulmanii extremiști.
Persecuția devine personală în Kârgâzstan
Adesea în țările Asiei Centrale, cea mai dureroasă persecuție este provocată creștinilor care s-au convertit de la islam. Acești creștini sunt adesea implicați într-o luptă constantă cu comunitatea musulmană locală și chiar cu membrii familiei care se întorc împotriva lor. În Kârgâzstan, o națiune fără ieșire la mare, cu 6 milioane de oameni dintre care 86% sunt musulmani, persecutorii sunt deseori protejați sau încurajați de polițiști corupți.
În mai 2018, o creștină kârgâză, recent convertită de la islam, a fost ținută captivă în casa ei și bătută de familia ei musulmană pentru că a refuzat să renunțe la credința în Hristos. În aceeași zonă a fost incendiată o biserică. Când poliția a sosit pentru a face cercetări cu privire la incendiu, ofițerii au vrut să afle de ce membrii au participat la serviciul divin de la biserică, în loc să meargă la moschee. Ei chiar au sugerat că credincioșii ar fi putut da foc propriei lor clădiri.
Recent, trei bărbați musulmani aproape l-au ucis pe Eldos, un creștin în vârstă de 25 de ani, convertit de la islam, într-un atac care a avut loc în regiunea Issîk-Kul din Kârgâzstan. Atacatorii au încercat să-l forțeze să rostească shahada, crezul islamic, musulmanii considerând că rostirea acestuia înseamnă convertirea la islam. Eldos a fost bătut cu brutalitate și lăsat să sângereze, având o comoție gravă, maxilarul fracturat, dinți sparți, o leziune oculară și suspiciune de hemoragie cerebrală. Se pare că poliția a încercat să ascundă motivația religioasă a atacului, afirmând că Eldos a fost bătut pentru că a cântat prea tare.
Biserici mici forțate să încalce legea
Kârgâzstanul, Kazahstanul și Turkmenistanul cer ca bisericile să se înregistreze, însă regulile pentru înregistrare sunt imposibil de îndeplinit pentru micile congregații, care devin astfel ilegale. Din 2011, o organizație religioasă din Kazahstan trebuie să aibă 50 de membri care locuiesc la nivel local, în timp ce în Kârgâzstan, o lege din 2009 a solicitat 250 de semnături de la membri pentru a se acorda înregistrarea, iar în Turkmenistan, din aprilie 2016, sunt necesari 50 de membri fondatori. Turkmenistanul are rădăcini creștine încă din secolul al treilea, dar acum este o națiune izolată și închisă, dominată de islam și de un cult al personalității președintelui.
În Kazahstan, bisericile care nu sunt în măsură să se înregistreze sunt supuse la: raiduri din partea poliției la întâlnirile din casele membrilor; amenzi, detenție și închisoare; confiscarea echipamentelor bisericești și a literaturii creștine și închiderea clădirilor bisericii.
Dar, în aprilie 2018, chiar și bisericile înregistrate din vestul țării au fost solicitate să prezinte numele complet, vârsta, locul de studiu și numărul de identificare atribuit de stat, pentru toate persoanele sub 18 ani care au participat la adunările bisericii. Un oficial guvernamental a recunoscut că cererea de date cu caracter personal „nu a fost trimisă musulmanilor, ci doar creștinilor”.
Într-un oraș dintr-o zonă dominată de musulmani din sud-vestul Kârgâzstanului, o rețea de mici adunări de creștini convertiți de la islam este forțată să funcționeze în semi-secret din cauza opoziției puternice din partea moscheilor locale, a ostracizării sociale din partea comunității musulmane și chiar a amenințărilor cu violenţă.
„Pastorul rețelei” și soția sa vizitează casele familiilor creștine care s-au convertit de la islam, încurajându-le să rămână tari în credința lor. De asemenea, pastorul ține adunări periodice în propria casă și există o lucrare cu copiii și una cu tinerii. „Avem relații bune cu localnicii și îi vizităm acasă, împărtășim cu ei Evanghelia și citim Biblia. Unii dintre ei au început să viziteze adunările noastre creștine de duminică”, a spus pastorul.
Afacerile creștine protejează împotriva sărăciei
Creștinii care s-au convertit de la islam sunt adesea persecutați prin faptul că sunt refuzați la angajare și nu pot obține locuri de muncă. În Kârgâzstan, mulți creștini care nu pot rezista în aceste condiții, sunt nevoiți să-și părăsească comunitățile în căutarea unui loc de muncă, lăsându-și în urmă soțiile și copiii, micile lor biserici fiind slăbite de absența lor.
Într-o comunitate kârgâză îndepărtată, o organizație creștină umanitară a oferit banii necesari ca cinci familii creștine convertite de la islam să-și poată cumpăra vite. Familiile au fost binecuvântate cu ajutorul unui necredincios care cunoștea piața vitelor. El a asigurat cumpărarea celor mai bune vaci la cele mai mici prețuri, făcând posibil ca familiile să cumpere 18 animale.
„Când i-am adus unuia dintre frați cinci vite, copiii lui nu au putut dormi pentru că se uitau la vaci toată noaptea! Toată familia era foarte fericită ”, a spus unul dintre creștini.
Vacile produc lapte, desigur, dar, mai important, produc gunoi de grajd care este prelucrat folosind râme pentru a face îngrășământ biohumus care se vinde primăvara. „Nimeni din regiunea noastră nu lucrează la producția de biohumus și este un produs extrem de valoros”, a spus unul dintre bărbații creștini.
Faptul că dețin aceste vaci înseamnă că acești frați în Hristos pot să rămână alături de familiile lor și să-și continue rolul lor important în adunările creștine locale.
Construind biserica, cărămidă cu cărămidă
Din cauza sărăciei, congregațiile din Asia Centrală se confruntă adesea cu costurile mari necesare locurilor de întâlnire. Cumpărarea și construirea unei proprietăți sau renovarea clădirilor necesită un mare sacrificiu. Membrii bisericii contribuie cu forța de muncă și sume reduse pentru a ajuta la construcții sau achiziționarea de echipamente.
Anul trecut în Tadjikistan, o națiune foarte săracă, care se estimează a fi 90% musulmană și doar 1,5% creștină, o biserică locală a instalat un nou sistem de încălzire, astfel încât închinătorii foarte tineri și cei vârstnici să poată participa la închinare și în lunile geroase de iarnă. Într-o altă țară din Asia Centrală, au fost instalate calorifere și ferestre noi pentru a proteja de frig o clădire folosită pe rând de mai multe congregații.
Și în Kazahstan, chiar cu restricții guvernamentale, a fost construită o nouă clădire de biserică – pe care o împart acum patru congregații. O clădire permanentă este foarte importantă pentru creștinii din Kazahstan și permite unei biserici să înceapă procesul de înregistrare, astfel încât să se poată întruni în mod legal.
Consolidarea pastorilor prin instruire
Un aspect crucial al slujirii în Asia Centrală este acela de a permite conducătorilor bisericii locale să obțină pregătire și învățături biblice pe care nu au avut ocazia să le obțină. Acest lucru este deosebit de util celor care îngrijesc de noii credincioși care se confruntă cu persecuții. Uneori este necesară convocarea unor sesiuni de instruire în zone izolate, deoarece e mai puțin probabil ca autoritățile să intervină în astfel de locuri.
Liderii sunt, de asemenea, instruiți într-o varietate de abilități: cum să rezolve conflictele din biserică, cum să ajute oamenii cu probleme în familie și cum să-și îmbunătățească securitatea pentru a evita să fie persecutați.
Un beneficiu suplimentar al acestor adunări de instruire este faptul că liderii și slujitorii bisericilor, izolați și greu apăsați, se pot încuraja reciproc. „Kazahstanul este o țară foarte mare și majoritatea liderilor bisericii noastre nu au niciun fel de comunicare între ei sau cu liderii superiori ai asociației noastre. Unii dintre acești pastori sunt în pragul epuizării emoționale. Aceste sesiuni îi ajută să se refacă emoțional și spiritual ”, afirmă unul dintre organizatori.
Credincioșii care provin din mediul musulman profită și ei de sesiunile de pregătire organizate. De obicei, ei aleg să se întâlnească în grupuri mai mici, pentru a nu atrage atenția majorității musulmane.
Speranță pentru Uzbekistan cu noul președinte
Mulți ani, Uzbekistanul a fost cea mai aspră țară din Asia Centrală în ceea ce privește tratamentul aplicat creștinilor, însă președintele Shavkat Mirziyoyev, care a venit la putere în 2016, este mai tolerant față de activitățile religioase decât predecesorul său.
În 2017, au avut loc sărbători oficiale în Uzbekistan pentru a marca aniversarea a 500 de ani de la Reformă și, pentru prima dată în aproape două decenii, congregațiile locale și clădirile de biserici au reușit să obțină autorizații, astfel încât să poată funcționa legal.
Prima Biblie uzbekă a devenit disponibilă în 2017, iar în acel an 3.000 de exemplare au fost vândute legal de către Societatea Biblică din Uzbekistan. „Este important pentru noi, deoarece aceste exemplare sunt permise în mod oficial pentru utilizare și nu pot fi confiscate”, a spus un conducător al bisericii locale.
Aproximativ 93% din populația Uzbekistanului este musulmană. În secolul al XIV-lea, Timur Lenk, care este celebrat ca un erou în rândul poporului uzbec, a eradicat aproape în întregime creștinismul. Și, în ciuda atitudinii ceva mai tolerante a guvernului central, creștinii – mai ales cei convertiți de la islam – încă se confruntă cu persecuții din alte surse, cum ar fi rudele musulmane, oficialii administrației locale și extremiștii islamici.
Adunarea pentru rugăciune într-o casă privată rămâne ilegală, iar cei care sunt prinși ajung de obicei în instanță a doua zi și trebuie să plătească o amendă. Din fericire, amenzile au devenit mult mai mici de când Mirziyoyev a ajuns la putere.
Ilegal să dai darul Cuvântului lui Dumnezeu
Un bărbat creștin a fost amendat cu echivalentul salariului mediu pe două săptămâni în ianuarie 2019 pentru că i-a oferit cadou unei femei o copie a Noului Testament, în limba uzbecă. Un tribunal a ordonat distrugerea cărții. Utilizarea unui Nou Testament pentru „scopuri misionare” este o infracțiune, conform Comisiei guvernamentale pentru Afaceri Religioase.
La secția de poliție, bărbatul a fost informat că de cazul său se ocupă departamentul local pentru „Lupta cu extremismul și terorismul” și a fost acuzat de încălcarea a două legi separate. Acestea erau articolul 184-2 din Codul Administrativ, care se referă la producerea, stocarea sau importul ilegal de materiale religioase în scopul distribuirii și articolul 240-2 care interzice prozelitismul.
Uzbekistanul se învecinează la sud-est cu Tadjikistanul. Ca și în Uzbekistan, autoritățile din Tadjikistan fac eforturi pentru a împiedica musulmanii să aibă acces la literatură creștină. În ianuarie 2019, autoritățile au ars 5.000 de calendare trimise creștinilor în bisericile evanghelice înregistrate din Tadjikistan. Calendarele conțineau versete biblice, iar autoritățile i-au spus unui conducător de biserică faptul că numărul de calendare distribuit era mult mai mare decât numărul de creștini care se crede că ar fi în țară.
Importul și distribuirea de literatură religioasă trebuie să fie aprobate de autoritățile din Tadjikistan. Confiscări similare au dus chiar la întemnițarea creștinilor – precum în cazul pastorului Bakhrom Kholmatov, tată a trei copii, în jurul vârstei de 40 de ani, care a fost închis în 2017 pentru trei ani după ce poliția a confiscat cărți de cântări „subversive” din biserica sa.
O mărturie minunată din Azerbaidjan
O vacă a jucat un rol neobișnuit în viața Renei, care s-a transformat din prigonitoare în urmașă a lui Hristos într-un oraș din Azerbaidjan, o națiune care este 96% musulmană. Rena era furioasă că sora și mama ei părăsiseră islamul pentru a-L urma pe Isus. Ea le-a disprețuit și a strigat la ele: „Ne veți face de rușine printre oamenii noștri! Poate chiar veți pune o cruce pe casă?” Mama ei a ținut pur și simplu Noul Testament în mână și a spus: „Dacă ai ști despre această carte, ți-ai dori să o citești.”
Într-o zi, Rena și-a pierdut vaca și a petrecut trei zile căutând în zadar animalul. În a treia zi, ea s-a gândit: „Ei spun că Isus Hristos este viu. Dacă acest lucru este adevărat, să facă așa încât vaca să se întoarcă la mine și voi crede în El.” Rena a continuat: „Când s-a întunecat, am mers de-a lungul drumului și în luminile farurilor de la mașini am văzut ceva alergând spre noi. Era vaca mea! Apoi i-am spus: Doamne, cred că Tu ești adevărul. Și când m-am întors în curtea mea cu vaca, am spus: „Vaca mea a fost găsită și Isus Hristos a făcut lucrul acesta!” A adăugat: „Din acea zi sunt creștină și Îl urmez pe Isus.”
Biserica din satul Renei a plantat acum două biserici noi în satele vecine din Azerbaidjan și anul trecut a sărbătorit prima aniversare a înregistrării oficiale ca biserică. Cererea lor a fost respinsă anterior de șase ori!
Privind spre viitor
Creștinii din țările din fosta Uniune Sovietică sunt implicați într-o luptă constantă pentru a-și urma credința. De multe ori li se refuză libertățile de bază de a se întâlni pentru a se închina. Cu toate acestea, de la căderea regimului sovietic, mii de musulmani s-au întors la Hristos, sute de biserici noi au fost plantate în multe grupuri etnice și există o mare speranță pentru mai multe vești bune în viitor.
* Acest articol este scurtat și folosit cu permisiune de la Barnabas International. Numele și locurile au fost schimbate pentru a proteja creștinii de persecuție.
Be the first to comment