Creștinii – cel mai prigonit grup religios din lume

Au trecut aproape două mii de ani de când Isus le-a spus celor doisprezece bărbați care au avut curajul să asculte chemarea Lui și să-L urmeze: „Atunci vă vor da să fiți chinuiți și vă vor omorî; și veți fi urâți de toate Neamurile pentru Numele Meu” (Matei 24:9) sau: „… din pricina Mea, oamenii vă vor ocărî, vă vor prigoni și vor spune tot felul de lucruri rele și neadevărate împotriva voastră” (Matei 5:11).

Cu siguranță, cuvintele au sunat ciudat în urechile acelor bărbați simpli, care, dacă nu s-ar fi întâlnit cu Isus, foarte probabil, nu ar fi părăsit niciodată ținutul strâmt din jurul lacului Galileii. 

Însă câteva decenii mai târziu, cu excepția unuia dintre ei, apostolul Ioan, toți aveau să guste din cupa martiriului, ca propovăduitori ai Adevărului, iar sângele lor vărsat pe ulițele din Ierusalim sau din Roma, în mijlocul triburilor păgâne din Armenia, Etiopia sau India, avea să devină sămânță sfântă din care să se nască alți ucenici ai Regelui.

Profeția Mântuitorului avea să se împlinească însă nu doar cu discipolii Săi apropiați, ci și cu milioane și zeci de milioane de urmași ai Săi care au ales, pe parcursul celor două mii de ani care s-au scurs de atunci, să asculte Cuvintele Lui, să se identifice cu El și să mărturisească credința în El. 

Evaluând situația actuală a creștinilor în lume, până și structurile politice europene au ajuns să recunoască faptul că, de departe, ei reprezintă grupul religios care este supus celor mai aprige persecuții.

Astfel, raportul Parlamentului European din 2015 privind drepturile omului și democrația în lume concluzionează: „în prezent, creștinii sunt grupul religios cel mai hărțuit și intimidat în țări din întreaga lume, inclusiv în Europa, unde refugiații creștini sunt persecutați în mod curent din motive religioase”. Documentul mai consemnează că unele dintre cele mai vechi comunități creștine sunt în pericol de dispariție, în special în Africa de Nord și Orientul Mijlociu.

Aceleași nuanțe se regăsesc și în Raportul Guvernului Britanic din 2019. În el se arată că, dacă nu se acționează urgent, creștinii vor dispărea din anumite zone ale Orientului Mijlociu. Bunăoară, în Irak, numărul creștinilor a scăzut de la 1,5 milioane câți erau în 2003 la mai puțin de 120.000 în 2019. În Palestina au ajuns mai puțin de 1,5% din populație față de peste 30% câți erau pe la mijlocul secolului trecut. În legătură cu acest lucru, Philip Mounstephen, episcop de Truro spunea: „dovezile arată nu numai răspândirea geografică a persecuției împotriva creștinilor, ci și creșterea ei în amploare. În anumite regiuni, nivelul și natura persecuției se apropie de definiția internațională a genocidului”.

La rândul său, Secretarul de Stat pentru Afaceri Externe, Jeremy Hunt a afirmat: „Nu sunt convins că eforturile noastre au fost mereu pe măsura gravității problemei sau a evidenței factuale că aceia care îndură cea mai mare povară a persecuției sunt deseori creștinii. Nu trebuie să permitem niciodată ca o înțelegere greșită a corectitudinii politice să ne inhibe răspunsul”.

Organizaţia Open Doors care publică anual un raport cu privire la situația persecuției în lume arată că în 2020 „presiunea exercitată asupra minorităților creștine a luat amploare. Pe lângă pandemia de coronavirus, care le-a îngreunat creștinilor condițiile de viață, agravarea situației lor se datorează și cultivării și întreținerii unor atitudini ostile, în special în țări aflate sub controlul unor guverne comuniste sau în regiuni care încurajează și permit extremismul hindus sau pe cel islamic”.

Indexul Mondial de Persecuție, publicat de organizație începând cu anul 1992, și care prezintă situația din 50 de țări în care credința creștină fost cel mai mult atacată, arată că în anul 2020, doar în aceste 50 de țări, mai mult de 309 milioane de creștini au suferit persecuții foarte intense sau chiar extreme. Dacă se ține cont de toate țările în care creștinii sunt discriminați (peste 74 de țări) numărul creștinilor care sunt persecutați a ajuns în 2020 la peste 340 de milioane, aceasta însemnând 1 din 8 creștini, la nivel global.

Președintele organizației Open Doors, Philippe Fonjallaz, declara recent următoarele: „Este pentru prima dată de la înființarea Indexul-ului, când amploarea persecuției în toate cele 50 de țări, a atins cote maxime. Aceasta demonstrează, din nefericire, că situația creștinilor la nivel global se înrăutățește susținut”.

Evident, guvernele occidentale primesc în fiecare an aceste rapoarte alarmante cu privire la tratamentul creștinilor în lume. Din păcate, deși clamează a fi apărătoare ale drepturilor omului, singurul lucru pe care îl fac este acela de a-și exprima, în ample rapoarte, care se întind pe sute de pagini, îngrijorarea cu privire la situația creștinilor. 

Trist este faptul că nici societatea vestică nu arată mai multă empatie cu cei prigoniți. Secularizarea și hedonismul au transformat omul occidental atât de radical încât el a devenit un simplu consumator de lucruri și de plăceri, fiind completamente detașat de ceea ce se întâmplă în lume. Când măcelărirea a sute de creștini în Nigeria trece neobservată în lumea bună, iar nașterea unui pui de panda într-o grădină zoologică din Washington devine știrea zilei, e clar că societatea e bolnavă și e departe de ceea ce ar trebui să fie.

În aceste condiții, când guvernele și societatea occidentale par a fi complicii celor care îi prigonesc pe urmașii Mântuitorului prin tăcere și prin lipsă de reacție, măcar biserica din lumea liberă ar trebui să fie mai vocală, mai cutezătoare și mai aproape de cei prigoniți. Măcar ea ar trebui să simtă cu cei aflați în suferință. 

Ne reamintim ce mult a contat pentru noi, creștinii din România, atunci când am fost prigoniți pentru credință, să știm că frații noștri din țările libere se rugau pentru noi și făceau apeluri pentru noi înaintea liderilor politici puternici din acele timpuri. Era încurajator să știm că nu suntem singuri, că nu suntem uitați. Acum, fiind liberi, nu ar trebui să uităm de frații noștri de credință care trăiesc în țări precum Coreea de Nord, Afganistan, Somalia, Libia, Pakistan, Eritreea, Yemen, Iran, Niger, India, Irak și Siria, ţări care, în ultimele decenii, au devenit cele mai ostile locații pentru urmașii lui Hristos.

Evident, cei 2000 de ani de creștinism arată că profețiile Domnului Isus cu privire la urmașii Lui se împlinesc. Acest lucru nu trebuie să ne conducă însă la a ne complace într-o stare de resemnare și acceptare fatalistă a situației creștinilor în lume. 

Biblia ne îndeamnă: „Aduceți-vă aminte de cei ce sunt în lanțuri ca și cum ați fi și voi legați cu ei, de cei chinuiți ca unii care și voi trăiți în trup” (Evrei 13:3).

About Ghiță Rițișan 30 Articles
Este unul dintre membrii fondatori ai Agenției Penticostale de Misiune Externă, iar din 2008 este președintele organizației. A slujit timp de 17 ani în Dobrogea ca pastor, dar și în proiecte regionale de plantare de biserici. Este fondatorul și președintele Centrului Român de Studii Transculturale din Agigea (Constanța). Este vicepreședinte al PEM (Pentecostal European Mission) și membru în Comitetele Mondiale Penticostale de Misiune (WAGFMC/WPF-MC). Este căsătorit cu Irina, au împreună două fete căsătorite, Irisa și Lea și trei nepoți. Locuiesc la Cluj-Napoca și sunt implicați în Biserica Penticostală Filadelfia.

Be the first to comment

Leave a Reply