Cum putem vedea pe cât mai mulți Musulmani mântuiți și izbăviți de mânia lui Dumnezeu?

Cine crede în Fiul are viața veșnică, dar cine se împotrivește Fiului nu va vedea viața, ci mânia lui Dumnezeu…

Ioan 3:36

Deși Coranul îl numește pe Allah ca fiind „cel milostiv și îndurător”, în toate textele sacre ale musulmanilor nu se găsește vreun exemplu prin care Allah să arate milă sau compasiune. Din acest motiv, pe măsură ce înaintează în vârstă, musulmanii trăiesc cu o teamă tot mai accentuată, pentru că știu că va veni ziua judecății, ziua în care vor sta în fața acestui Allah, cu care nu pot avea o relație personală. Conștienți de faptul că fiecare faptă bună sau faptă rea le este contabilizată, musulmanii se străduiesc să trăiască făcând multe fapte bune, sperând că Allah va fi înduplecat de credincioșia lor, însă, islamul nu oferă adepților săi certitudinea intrării în paradis, decât pe calea jihadului. Nu este de mirare că, motivați de această promisiune, musulmanii devin asemenea dumnezeului căruia i se închină, imprevizibili, nemilostivi și neîndurători, o parte dintre ei alegând martirajul islamic, cu încredințarea că vor intra de îndată într-un paradis al plăcerilor senzuale. 

Musulmanii sunt tot mai numeroși și tot mai prezenți în comunitățile noastre. Îi vedem studiind în universitățile românești, dezvoltând afaceri în marile orașe, trăindu-și viața pe meleagurile dobrogene și repopulând țările europene, în special în urma crizelor economice și a tensiunilor politice din Africa de Nord, Asia Centrală și Orientul Mijlociu.

Printr-un parteneriat binecuvântat cu organizația Global Initiative: Reaching Muslim Peoples, din anul 2001, la Centrul Român de Studii Transculturale (CRST), fiecare an școlar a început cu programul „Studiile Internaționale de Islam din România” (SIIR), o perioadă de șase săptămâni de cursuri prevăzute în programa studenților de anul II, dar deschise și pentru alți creștini interesați să-L mărturisească pe Hristos musulmanilor. Specificul acestui an a fost acela că numărul celor care au participat la cursurile SIIR a depășit numărul studenților CRST din anul II, fapt ce ne face să credem că interesul pentru evanghelizarea lumii islamice este în creștere, atât la noi în țară, cât și în diaspora. În perioada 2 septembrie – 11 octombrie 2019, studenții CRST dar și participanții la cursurile SIIR au studiat ce este islamul, în ce forme se practică el astăzi, cum se poate face misiune printre musulmani, care sunt riscurile și măsurile de securitate pe care trebuie să și le asume misionarii care slujesc în context islamic. Abordarea problemelor teologice din islam, ca și adoptarea unei strategii potrivite de ucenicizare a musulmanilor care devin creșini, au reprezentat subiectele majore ale programului SIIR. Am considerat că în acest articol merită consemnată lucrarea pe care Dumnezeu o face în viețile participanților la programul SIIR, de aceea vă invit să citiți în continuare gândurile împărtășite de o parte dintre cei care au pășit pentru prima dată pragul CRST, dar în special voi prezenta mărturia unei tinere care a decis să revină la programul SIIR deja pentru a patra oară.

Care ar fi motivele pentru care cineva ar aloca șase săptămâni pentru o astfel de pregătire? 

Am auzit despre cursurile SIIR în timpul conferinței Romiscon, organizată la Sinaia în urmă cu patru luni. Acolo am întâlnit câteva persoane, printre care absolvenți CRST, care în mod personal mi-au explicat ce se întâmplă la cursurile SIIR și am fost invitată să particip,” spune Estera N. din Arad.

Domnul mi-a vorbit să merg la tabăra de misiune de la Mărișel, Cluj, iar acolo am înțeles că El dorește ca eu să slujesc în Austria, unde locuiesc acum. Pentru că în Austria au venit mulți refugiați musulmani, organizatorii taberei mi-au sugerat să fac cursurile SIIR,” declară Daniela L., din Graz.

După ce am fost într-o tabără de misiune și am făcut cursul Kairos, Dumnezeu mi-a pus pe inimă să mă implic într-o lucrare printre femeile musulmane din zona în care am lucrat în Spania. Aflând despre cursurile SIIR, mi-am dorit să mă înscriu pentru că nu știam nimic despre cultura și religia musulmanilor,” mărturisește Marinela P., Turda.

Când am fost student CRST, am mers într-o călătorie de misiune în Djibouti. Experiența respectivă îmi rămâne adânc în minte. Întunericul spiritual în care sunt acei oameni îmi revine în gând, astfel că mă gândesc la mulțimea musulmanilor din țările islamice. Însă și biserica noastră a deschis recent un centru de misiune într-o zonă locuită de turci și tătari. Cu siguranță cursurile SIIR îmi vor fi de folos, deoarece voi fi parte din echipa care slujește acolo,” consemnează John B., un absolvent CRST care slujește în orașul Murfatlar din județul Constanța.

Un lucru care mi-a atras atenția a fost să aud în mărturiile participanților la SIIR că în urma acestor cursuri au început să aibă regrete. Ce ar putea regreta un creștin? 

Faptul că am înălțat prea puține rugăciuni pentru mântuirea musulmanilor și faptul că nu am construit relații cu ei,” admite John.

Am harul să locuiesc în Europa și Domnul mi-a adus la ușă oameni care nu-L cunosc, atât musulmani, cât și hinduși! Deși am încercat să împărtășesc cuvântul lui Dumnezeu cu ei, de cele mai multe ori nu am știut cum să o fac,” afirmă Nina D., o tânără care locuiește de câțiva ani în Paris.

Cu lacrimi în ochi admit că regret foarte mult faptul că, deși Domnul mi-a dat oportunitatea de a trăi într-o țară din Europa timp de treisprezece ani, nu am împărtășit Evanghelia cu nicio femeie musulmană. Știam că musulmanii sunt periculoși și că trebuie să stau cât mai departe de ei. Nu m-am gândit vreodată că inima lor ar fi în căutare după un Dumnezeu al dragostei și al siguranței! De multe ori eram în parc, doar la câțiva pași de femei musulmane, dar eram cu inima departe și rece față de ele, chiar dacă le compătimeam când le vedeam felul lor de a se îmbrăca în căldura de peste 35°C,” mărturisește Marinela.  

Experiența care a trezit în mine sentimentul de curiozitate și în același timp cel de rușine, a fost atunci când, în timpul unei discuții despre credință și religie, nu am reușit să îi ofer un răspuns unui coleg de muncă care mi-a adresat o întrebare despre asemănările dintre islam și creștinism,” declară Estera.

În urma informării și a transformării ce au avut loc în timpul cursurilor, participanții la SIIR ne transmit că nu vor să mai facă uz de ignoranța sfântă, ci sunt determinați să schimbe ceva. 

Primul profesor de la SIIR ne-a spus că perspectiva bisericii asupra misiunii începe cu schimbarea inimii bisericii. De la rațiunea numeroaselor argumente, ni s-a spus să trecem la o inimă misionară. Deși sunt omul căruia îi plac argumentele, consider că trebuie să trec de la minte la inimă. De acum înainte, voi aduce în biserică mesaje biblice despre lucrurile studiate la curs și voi încuraja biserica să-și asume această responsabilitate a misiunii,” își propune John.

Dacă înainte perspectiva mea era că eu voi încerca să schimb lumea, participând la SIIR am înțeles mai mult și mai clar că Dumnezeu schimbă lumea … dar o face prin oameni obișnuiți, care se pun la dispoziția Lui, își pun toată încrederea în El. Cum zicea cineva, «Dumnezeu face lucruri neobișnuite cu oameni obișnuiți»,” concluzionează Emilia B., din Oradea.

Voi încerca să vorbesc cu pastorul nostru să aibă în vedere să pregătească biserica pentru a primi străini, mai ales pe musulmani,” intenționează Daniela.

Cred că voi da deoparte bariera dintre mine și lumea musulmană și voi încerca să-mi construiesc relații de prietenie cu ei. Voi lăsa ca prin mine să se vadă dragostea lui Dumnezeu față de musulmani, pentru că îmi doresc să nu mai fiu egoistă, ținând binecuvântarea de a-L cunoaște pe Isus numai pentru mine. Voi spune și altora că programul SIIR nu este doar un pachet de cursuri, ci este o experiență transformatoare! Și dacă nu pot să mă creadă, îi voi invita să meargă la CRST și să vadă,” a decis Nina.

Însă, cea mai radicală schimbare a avut loc în cazul Esterei, care a venit doar pentru programul SIIR, dar a hotărât să rămână ca studentă CRST pentru programul de doi ani. Ce s-a întâmplat? Ne spune chiar ea: „cursurile de islam, împreună cu timpul de rugăciune și de părtășie, au fost factorii esențiali în luarea deciziei de a rămâne ca studentă la CRST, cu scopul de a mă echipa spiritual și de a mă forma ca misionar. În primele două săptămâni de cursuri am fost conștientizată de nevoia de echipare spirituală, de nevoia de umplere cu Duhul Sfânt prin rugăciune și prin cunoașterea Scripturii, înainte de a încerca să combat prin strategii omenești întunericul spiritual în care se află lumea islamică.”  

La programul SIIR din anul 2016 s-a înscris și Denisa-Emilia B. din Oradea. Absolvise liceul în vara respectivă și deja era admisă atât la facultatea de biologie, cât și la școala postliceală de asistent medical generalist. Din anul 2016, Emilia a ales să-și folosească an de an ultima parte din vacanța studențească pentru o pregătire demnă de un om care vrea să fie disponibil pentru Dumnezeu, dar și bine echipat pentru lucrarea sfântă.  

Denisa-Emilia B.

Să vă spun cum s-a întâmplat. Sora mea a fost în anul 2015, pentru câteva luni, studentă în Turcia, iar când îmi povestea cum e pe acolo, îmi mărturisea că primește tot felul de întrebări atât despre credința ei, cât și în ce privește islamul, la care îi era dificil să răspundă. Mi-am amintit că în anul 2014 am fost într-o tabără de misiune la Mărișel, organizată de Agenția Penticostală de Misiune Externă, în parteneriat cu Wycliffe România, și acolo s-a vorbit despre CRST și despre SIIR: așa am aflat despre cursurile de islam predate în cadrul CRST-ului. Mi-aș fi dorit să pot participa la astfel de cursuri chiar în anul în care am fost în tabără, dar nu puteam pentru că trebuia să merg la școală, fiind clasa a XI-a. Așa că, în urma discuțiilor cu sora mea, mi-am zis că dacă va fi să merg într-un internship în perioada de studenție, vreau să fiu pregătită, să știu ce este islamul, să nu trec prin ce a trecut ea. Cam de aici a început un interes mai mare din partea mea pentru musulmani.

Ca studentă la biologie, am învățat că diferite părți ale trupului se influențează una pe alta chiar dacă nu există între ele o legătură directă. Astfel, am știut că voi avea nevoie nu doar de răspunsuri la întrebările dificile din islam, dar și că trebuie să îmi fie întărită credința, să înțeleg chemarea pe care Dumnezeu o are pentru mine. De aceea am revenit la CRST. Am vrut să merg într-un loc unde să pot aprofunda Sfânta Scriptură, să petrec un timp special în rugăciune, să întâlnesc și să vorbesc cu oameni care știau unde urmează să slujească pe câmpul de misiune și cu unii care încă nu știau unde îi va trimite Domnul. Simțeam că am nevoie de un mediu în care să cresc și să mă maturizez spiritual, să am parte de revigorare spirituală, să-L aud pe Dumnezeu și să descopăr mai multe despre El și despre mine însămi. Iar acestea nu puteau fi câștigate rămânând acasă, în zona de confort, ci petrecând timp cu oameni ai lui Dumnezeu, împărtășind provocări și experiențe. Iar timpul la CRST nu putea fi înlocuit cu nimic altceva.

După acești ani în care am luat cursurile SIIR, Domnul a deschis uși înaintea mea pentru a merge într-o misiune pe termen scurt în Orientul Mijlociu, într-o zonă de conflict, instabilă, unde voi sluji oamenilor deportați. Unii sunt răniți, alții subnutriți; unii și-au pierdut pe cei dragi, alții se află în situații disperate. Mulți vor veni să pună întrebări sincere despre Dumnezeu și viață, despre suferință. Alții vor dori numai să primească îngrijiri pentru rănile lor fizice, să-și recupereze sănătatea fizică, să le fie împlinite nevoile materiale.Voi folosi abilitățile practice pe care le-am dobândit în timpul pregătirii academice, în cadrul școlii postliceale, specializarea de asistent medical generalist: voi monitoriza starea generală de sănătate, voi acorda îngrijiri medicale și voi suplini alte nevoi. Dar principalul motiv este să împărtășesc Vestea Bună a mântuirii, iubirea lui Dumnezeu pentru ei. Desigur, voi întâlni oameni interesați de Hristos, de credința mea în El și care vor pune întrebări. Nădăjduiesc să le pot împărtăși Evanghelia pe înțelesul lor, să le ofer chiar și literatură creștină. Sunt atât de entuziasmată de toate astea știind că nu e lucrarea mea, ci e lucrarea Domnului nostru Isus Hristos. Aceasta va fi pentru prima dată când voi merge într-o astfel de regiune și misiune pe termen scurt. În perioada noiembrie – decembrie mă pregătesc să merg într-o primă misiune pe termen scurt, dar aștept să-mi vorbească Domnul în ce privește lucrarea pe termen lung, fiind conștientă că <<Domnul va sfârși ce a început pentru mine,>> (Psalmul 138:8a). Rugați-vă pentru plinătatea și călăuzirea Duhului Sfânt! Domnul să-mi dea înțelepciune și pricepere atât în interacțiunile cu cei din echipa locală cât și cu oamenii cărora le voi sluji; protecția Sa spirituală, fizică și emoțională și ajutorul Său să mă însoțească în călătoria care îmi stă înainte, astfel încât Numele Lui să primească toată slava și Împărăția Sa să se lărgească!

Sunt mulțumitoare Domnului pentru oamenii cu viziune și credință care au fondat Centrul Român de Studii Transculturale din Agigea și au implementat cursuri precum Studiile Internaționale de Islam din România. Fără acești oameni cu viziune și înțelegere a vremurilor, a nevoilor celor pierduți și a celor care trebuie să-i câștige pe cei fără Hristos, nu aș fi avut privilegiul să iau astfel de cursuri.”

Un principiu esențial în a le vorbi musulmanilor despre Isus Hristos, ca fiind Fiul lui Dumnezeu

Chiar dacă încă nu ați avut ocazia de a participa la programul SIIR, admit că în timp ce traduceam sesiunile cu tema: Mișcări de ucenicizare a foștilor musulmani, predate de dr. Stuart Robinson, am considerat că trebuie să consemnez pentru dumneavoastră, stimați cititori, unul dintre principiile împărtășite de profesor. Cunoscând faptul că Isus Hristos este Fiul lui Dumnezeu, că El este singura Cale spre Tatăl și că cei care I se împotrivesc Fiului nu au parte de viața veșnică, ci de mânia lui Dumnezeu, în discuțiile pe care le purtăm cu musulmanii, dacă vrem să-L prezentăm pe Domnul Isus ca fiind Fiul lui Dumnezeu, trebuie să o facem prin prisma acelor lucrări care dovedesc atributele Sale divine. Astfel, dacă prietenul nostru musulman este interesat să asculte o întâmplare din Biblie, trebuie să ne focalizăm pe acele întâmplări din care reiese faptul că:

  • Isus a înviat morți (Luca 7:11-17, Ioan 11:34-45)
  • Isus a iertat păcate (Marcu 2:1-12, Ioan 8:1-11)
  • Isus a împlinit nevoile oamenilor (Matei 17:27, Marcu 6:30-34, Ioan 21:1-14)
  • Isus răspunde la rugăciuni (Ioan 15: 7, 16, 16:23-24)
  • Isus ia viața (Matei 21:18-19)

Musulmanii știu că doar Allah poate face astfel de lucruri. Dar, dacă Isus le-a făcut și continuă să le facă, atunci Cine este Isus? Trebuie să îi permitem Duhului Sfânt să facă lucrarea de convingere. Nu este indicat să le predicăm tot ce știm noi despre Isus, însă, este esențial să le prezentăm întâmplări din Biblie și să le adresăm musulmanilor întrebări prin care ei să ajungă să primească revelații despre Isus Hristos.

În 1 Corinteni 9:19-23, Pavel enumeră de șase ori dorința lui de a-i câștiga pe cei pierduți și face acest lucru prin faptul că își adaptează metodele în funcție de grupul căruia îi vestește Evanghelia. Deși era liber în Hristos, prin metoda adoptată, el s-a făcut robul tuturor. Să ajungi să împărtășești unui musulman o întâmplare din Biblie, trebuie să te străduiești să îi devii prieten și trebuie să fii radical în metodologie, dar conservator în teologie. Însoțind toată această lucrare cu rugăciune stăruitoare, musulmanii vor ajunge să-L cunoască pe Hristos, Fiul Dumnezeului celui Viu, iar de la un Allah nemilostiv și neîndurător, se vor întoarce să-L slujească pe Dumnezeul Bibliei, care este Dumnezeul dragostei, Cel care L-a trimis în lume pe Fiul Său, ca prin Sângele Lui, inclusiv musulmanii să fie izbăviți de mânia viitoare. John Piper insistă să înțelegem că „mânia lui Dumnezeu este una dintre cele mai mari realități din Univers.” Prin urmare, scopul și ținta noastră este să-i smulgem pe oameni din mânia lui Dumnezeu (Romani 5:9) și să-i câștigăm pentru viața veșnică, oferită cu certitudine oricărui om care crede în Fiul, știind că „Dumnezeu nu ne-a rânduit la mânie, ci ca să căpătăm mântuirea, prin Domnul nostru Isus Hristos,” (1 Tesaloniceni 5:9).

Cel ce este în controlul Universului are timpul Lui și locul Lui pentru fiecare dintre noi. El este Dumnezeul care o ridică nu doar pe Estera, ci și pe fiecare dintre noi pentru o lucrare specială.

Iar dacă la finalul programului SIIR participanții pleacă de la campus cu hotărâri noi, dumneavoastră, stimați cititori, în urma lecturării acestui articol, ce hotărâri veți lua pentru a vedea pe cât mai mulți musulmani mântuiți și izbăviți de mânia lui Dumnezeu?

About Ina Hrișcă 14 Articles
Ina Hrișcă este directorul general al Centrului Român de Studii Transculturale din Agigea, Constanța.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*